Despre Appollonius din Tiana nu s-a spus mare lucru, desi minunile savarsite de el in timpul vietii nu au fost cu nimic mai prejos de cele savarsite de Domnul Isus. Cu deosebirea ca forta folosita de capadocian era cea a Diavolului. Se spune ca mama sa a fost anuntata ca va naste un fiu fara sa aiba vreo legatura cu barbatii. Ba mai mult, tatal viitoarei odrasle a fost unul din cei mai puternici demoni. Sa nu uitam ca notiunea de demon s-a denaturat de-a lungul timpului. Demoni erau niste forte extraordinare care puteau face si bine si rau, in functie de cel care ii chema sau ii folosea. Mai tarziu, crestinii au pastrat doar structura negativa a acestora, aratand ca locul demonilor e in Infern.

La nasterea micului Appollonius au cantat lebede si a cazut un traznet. Nu pare nimic deosebit, dar sa nu uitam ca lebada canta doar inainte de moartea sa. Faptul ca atunci au cantat, a fost ca o invingere a mortii, ca un imn inchinat renasterii si triumfului vietii asupra mortii.
De-a lungul vietii, Appollonius a savarsit o serie de minuni: invia mortii, vindeca posedatii, facea tot felul de prevestiri, vedea fantomele si alte spectre. Intelegea graiul tuturor pasarilor. Desi chiar imparatul Nero a incercat sa-l acuze si sa-l condamne, nu a reusit. Textul pe care judecatorul trebuia sa-l citeasca s-a sters in fata acestuia, litera cu litera.

Intr-o vreme cand in orasul Efes bantuia ciuma, Appollonius a pus locuitorii sa aduca sacrificii zeilor. Dupa aceste sacrificii a vazut purtatorul acestei molime sub forma unui cersetor zdrentaros pe care a poruncit cetatenilor sa-l omoare. Sub gramada de pietre, insa, nu a fost gasit nici un mort ci doar cadavrul unui caine negru. Ciudat sau nu, imediat dupa aceea, molima a disparut.

Nimeni nu stie cu exactitate ce s-a intamplat la moartea marelui mag. Unii spun ca tatal sau ar fi coborat din cer si l-ar fi luat cu el, ducandu-l intr-o lume mai pe masura puterilor sale.