De asemenea, apusenii se bazeaza pe luna plina ecleziastica, pe cand rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoctiului, in timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata dinainte, conform unor tabele bisericesti. Ortodocsii, in schimb, urmeaza luna plina pascala, care cade la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.

O prima tentativa de uniformizare a datei celebrarii Pastelui in toata lumea crestina a avut loc in anul 325, la initiativa imparatului Constantin cel Mare. Atunci, primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat norme clare pentru calculul datei Pastelui, potrivit carora sarbatoarea cade in prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat in duminica urmatoare.

De-a lungul timpului au existat si alte incercari de a sincroniza Pastele. Una dintre cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo, Siria, din 1997, unde s-a convenit ca echinoctiul sa fie recunoscut in functie de observatiile astronomice, luand in seama meridianul de la Ierusalim, unde a avut loc Invierea. Aceasta intelegere nu a fost insa respectata niciodata pana in prezent.

Diferenta dintre sarbatoarea Pastilor nu are, deci, o baza teologica, fiind vorba despre o diferenta legata de traditiile urmate de cele doua ramuri ale crestinatatii.

Daca in 2007 catolicii si ortodocsii au sarbatorit impreuna Invierea lui Iisus, in 2008 Pastele catolic este sarbatorit pe 23 martie, iar cel ortodox pe 27 aprilie.

Pastele catolic de anul acesta nu este cel mai timpuriu posibil, cea mai importanta sarbatoare crestina putand sa cada si pe 22 martie. Asa s-a intamplat in 1761 si in 1818, si se va mai repeta in 2285. Data cea mai tarzie la care poate fi stabilit Pastele catolic este 25 aprilie, asa cum a fost cazul in 1943, dar nu va mai fi pana in 2038.